La 28 septembrie, în fiecare an, este marcată Ziua mondială de luptă împotriva rabiei în statele membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), o boală care evoluează pe toate continentele, cu excepţia Antarcticii, cele mai multe victime fiind, în special, în Asia, Africa şi America Latină.
Decizia Alianţei Mondiale pentru Controlul Rabiei de a stabili această zi, a fost luată cu scopul de a informa populaţia despre riscul de îmbolnăvire şi de a oferi informaţii asupra modului de prevenire şi asupra modalităţilor prin care cetăţenii şi instituţiile pot ajuta la eliminarea principalelor surse prin care se poate contacta această boală.
Tema din acest an „Rabies: One Health, Zero Deaths” evidenţiază legătura dintre mediul înconjurător, oameni şi animale.
Pandemia de COVID-19 a arătat vulnerabilităţile grave ale sistemelor de sănătate, dar a demonstrat ce poate realiza colaborarea între sectoare. Programele de control ale rabiei oferă un exemplu excelent pentru implementarea „One Health”, iar structurile care le susţin sunt cruciale pentru alte boli zoonotice (boli şi infecţii, care se pot transmite pe cale naturală, în mod direct sau indirect, de la animale la om), inclusiv şi pentru cele care pot genera pandemii. În prezent, există vaccinuri, medicamente, instrumente şi tehnologii pentru a întrerupe ciclul uneia dintre cele mai vechi boli, oprind astfel decesele.
Planul strategic conceput la nivel mondial pentru eliminarea deceselor cauzate de rabie la om, dobândită de la câini, până în 2030, este un proiect ambiţios cu obiective realizabile. Este aliniat cu noua Foaie de parcurs NTD din cadrul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă – „A road map for neglected tropical diseases 2021-2030”, care prioritizează integrarea programelor în cadrul sistemelor naţionale de sănătate. Abordările integrate şi susţinute arată importanţa conlucrării în mod optim şi a colaborării în faţa numeroaselor provocări, aşa cum s-a experimentat în timpul pandemiei de COVID-19, potrivit www.who.int.
Ziua mondială de luptă împotriva rabiei are ca fundament cea mai mare iniţiativă globală împotriva rabiei, susţinută de expertize realizate de Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură şi Alianţa Globală pentru Controlul Rabiei, a cărui plan ambiţios este de a pune capăt deceselor umane cauzate de rabia transmisă prin muşcătura de câini până în 2030, câinii reprezentând sursa de virus în 99% din decesele umane, potrivit OMS.
Rabia este o boală care poate fi 100% prevenită prin informarea şi educarea proprietarilor şi vaccinarea animalelor. Eliminarea/reducerea cazurilor de rabie la animale este condiţia primordială pentru reducerea riscului de transmitere la om, potrivit rabiesalliance.org. Datorită programelor largi de vaccinare împotriva rabiei, boala este din ce în ce mai rară în ţările dezvoltate, însă mult mai răspândită în statele în curs de dezvoltare. Ţările care s-au angajat în programe de eliminare a rabiei au înregistrat reduceri semnificative apropiindu-se de eradicarea acesteia.
Se estimează că, anual, rabia provoacă 59.000 de decese în peste 150 de ţări, 95% dintre acestea fiind înregistrate în Africa şi Asia. Rabia afectează în mod disproporţionat, cele mai expuse fiind populaţiile sărace din mediul rural, aproximativ jumătate din cazuri fiind atribuite copiilor sub 15 ani.
În Romania, Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) este autoritatea statului cu cea mai mare implicare în eradicarea rabiei, care elaborează anual Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului. În cadrul acestuia este inclus şi Programul de monitorizare, control şi eradicare a rabiei, care beneficiază de cofinanţare din partea Comisiei Europene.
Rabia sau turbarea este o boală infecţioasă virală a mamiferelor provocată de virusul rabic, un virus neurotrop din genul Lyssaviridae, familia Rhabdoviridae, care se găseşte în saliva animalelor infectate şi care atacă sistemul nervos. Alte denumiri ale bolii sunt turbare sau hidrofobie. Virusul rabic, intens circulant în populaţia de vulpi, este transmis animalelor sălbatice (căprior, bursuc, dihor, jder, liliac, şobolan) şi celor domestice. Numărul sporit şi diversitatea animalelor afectate denotă amploarea periculoasă a procesului epizootic la rabie şi sugerează oportunitatea intensificării măsurilor de combatere a rabiei. Se transmite la oameni prin contactul direct cu animalul infectat (salivă, muşcătură sau zgârietură).
Sursa : agerpres.ro
